Scop – Caracteristici

Comunicaţiile electronice în bandă largă au devenit o prioritate la nivel mondial în a doua jumătate a anilor 1990, ca rezultat al faptului că societatea bazată pe cunoaştere are un impact semnificativ asupra competitivităţii, dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra liberalizării pieţelor telecom. Într-o societate globală aflată într-un proces de transformare semnificativ la începutul mileniului 3, autorităţile europene au conştientizat necesitatea unei viziuni comune de modernizare a societăţii şi de dezvoltare a competitivităţii economiei europene.

Această viziune, formulată în urma Consiliului Europei de la Lisabona din anul 2000 (Strategia Lisabona), a urmărit să creioneze liniile directoare ale strategiilor şi politicilor care să constituie răspunsul adecvat pentru provocările generate de procesul de îmbătrânire a populaţiei europene precum şi a competiţiei din ce în ce mai acerbe pe plan global.

În realizarea obiectivelor fundamentale ale Strategiei Lisabona – susţinerea creşterii economice şi crearea locurilor de muncă – unul dintre instrumentele principale identificate a fost dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere în coroborare cu stimularea sectorului de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Astfel, au fost recunoscute avantajele utilizării serviciilor şi echipamentelor TIC asupra creării societăţii informaţionale, capabilă să stimuleze creşterea gradului de competitivitate economică, precum şi de coeziune socială.

Planurile de acţiune, respectiv eEurope 2002, eEurope 2005, i2010, care au vizat implementarea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Lisabona, s-au concentrat pe dezideratul creării unei „societăţi informaţionale pentru toţi” prin extinderea gradului de acces şi utilizare a Internet-ului, ca mediu de răspândire a informaţiilor şi oferirii de servicii şi conţinut, creării de noi pieţe, contribuind astfel la creşterea productivităţii în cadrul economiei. Pentru realizarea planurilor de acţiune, CE propune trei priorităţi:

  • Crearea unei pieţe unice şi competitive pentru societatea informaţională.
  • Creşterea investiţiilor în cercetarea privind TIC
  • Promovarea unei societăţi informaţionale cuprinzătoare
Având în vedere faptul că răspândirea beneficiilor Internet-ului depinde tot mai mult de disponibilitatea accesului la Internet cu viteză mare în rândul cetăţenilor şi companiilor, utilizarea sporită a serviciilor de comunicaţii în bandă largă a fost identificat drept un obiectiv major.

Broadband-ul, dincolo de definiţia sa lexicală sau cea tehnică, indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibră optică) sau de viteza pe care i-o atribuim, defineşte gradul de conectare în reţea pe care îl folosim şi, implicit, cantitatea de informaţii la care avem acces la un moment dat. Esenţa conceptului de comunicaţii în bandă largă, poate fi înţeleasă doar dacă aceasta este interpretată ca un set de oportunităţi tehnologice ce permit transmiterea rapidă a unui volum mare de date, astfel încât să se asigure accesul la o gamă largă de servicii digitale.

Lărgimea benzii ce este cerută de diferite servicii on-line diferă în mod semnificativ, în funcţie de acestea. Pentru monitorizarea dezvoltării disponibilităţii accesului în bandă largă este necesară însă completarea definiţiei generale cu indicatori cantitativi ce pot fi schimbaţi gradual în funcţie de modificarea caracteristicilor cererii la nivelul utilizatorului final, dar şi în funcţie de oferta de aplicaţii şi servicii. Definirea uniformă şi definitivă a comunicaţiilor în bandă largă este îngreunată de aspecte precum dinamismul inovaţiei tehnologice, nivelul diferit de dezvoltare pe paliere diverse, nivelul de acoperire cu reţele de infrastructură precum şi diferenţa înregistrate în ceea ce priveşte popularitatea aplicaţiilor. Luând în considerare toate aceste aspecte, în procesul de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice în bandă largă se va utiliza următorul concept:


“Conexiunea în bandă largă reprezintă acel tip de comunicaţii electronice, care, prin intermediul unei multitudini de soluţii tehnologice disponibile, asigură accesul permanent la Internet, cu o viteză de transfer de minim 1 Mbps partajat (valoare progresiv crescătoare) şi un grad de disponibilitate lunară de minim 98%, oferind gradul maxim de interactivitate şi acces la întregul spectru de aplicaţii şi conţinut digital posibil a fi accesate prin intermediul Internet-ului.“
Beneficiile accesului la comunicaţiile în bandă largă nu se concretizează prin performanţele înregistrate de către activităţi, acestea din urmă putând fi executate şi fără acces, dar mult mai greu, într-o arie mai restrânsă, limitată geografic. Marele beneficiu este că va permite realizarea activităţilor într-o nouă formă. Această posibilitate, precum şi influenţa sa asupra întregii societăţi abia a început să apară. Munca la domiciliu prin intermediul sistemelor electronice de comunicaţii, reprezintă soluţii pentru probleme precum: şomajul, transportul sau mediul.

Un alt exemplu este e-educaţia ce oferă o alternativă la metoda tradiţională de învăţare, făcându-l pe aplicant să fie independent faţă de timpul şi spaţiul gestionat de instituţiile specifice, creându-se posibilitatea de a adapta ritmul de desfăşurare la abilitatea şi nevoia individului. Accesul la comunicaţiile în bandă largă va juca, de asemenea, un rol extrem de important pentru aplicaţiile ce vor apărea pe măsura apariţiei unor noi nevoi generate de societatea informaţională şi economia bazată pe cunoaştere.

Beneficiile măsurabile rezultate din accesul la comunicaţiile în bandă largă, includ:

  • Căutarea mai uşoară şi mai rapidă a informaţiilor – informaţia este larg accesibilă, nelimitată spaţio-temporal;
  • Sprijinirea educaţiei continue neexistând bariere geografice sau sociale;
  • Simplificarea relaţiilor dintre cetăţeni, întreprinderi, afaceri, companii, administraţie publică şi alte organizaţii;
  • Crearea unor noi oportunităţi pe piaţa muncii, de exemplu munca la domiciliu;
  • Un management mai eficient al întreprinderilor, în special cele mici şi mijlocii, ce conduce la creşterea eficienţei şi dezvoltă competitivitatea;
  • Noi oportunităţi cu privire la divertisment sau viaţa cultural;
  • Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în zonele rurale sau dezavantajate, prin sprijinirea dezvoltării zonelor dezavantajate prin turism.
  • Implementarea soluţiilor de telemedicină, comunicarea dintre medici în vederea schimburilor de experienţă